Un historia di
Aruba
Carta pa Gezaghebber
Skucha e Historia
Ta discubriendo mas historia tocante esclavo y sclavitud na Aruba awor. E carta unico aki, cu a hala e atencion di Peter Scholing, ta defende e derechonan humano di un mucha muhe esclava. E autor di e carta, Sr. Capriles, ta scribi Gezaghebber pa reclama comportacion di un doño di esclavo local, acusando e di maltrato di su esclavonan y di crueldad. Capriles ta argumenta cu tin un ley humano tocante nos conducta den relacion cu nos rumanan cu ta splica e conducta corecto tocante esclavo tambe. Esaki ta e prome texto cu a encontra na Aruba cu ta papia tocante di derecho humano y ta defende e derechonan di un esclavo abiertamente. Situa den un era di cambio di paradigma, solamente 6 aña prome cu abolicion di esclavitud, e ta interesante pa considera si e carta aki ta ilustra un cambio den pensamento tocante derechonan humano.
“E democraticacion di e informacion cu a sali for di e digitalicacion di documentonan bieu ta hasi cu tur e capanan cu e contenido di e carta aki tin ta resona te dia di awe.”
Scholing, cu ta dirigi e departamento di digitalicacion na e libreria Nacional di Aruba a bisa cu tabatin cierto cosnan cu e personanan cu a firma e carta tabatin en comun. Mayoria di nan tabata rico, elite Arubiano, entre 20 y 30 aña y cu nan famianan tambe tabatin esclavo. Peter ta indica un hecho interesante tambe cu lo por contribui na e defensa di e historia aki cu ta e hecho cu hopi matrimonio a tuma luga na Aruba den 1863, e aña cu a aboli esclavitud. Ademas, den e generacion despues di abolimiento tawatin hopi mas matrimonio entre yunan di hendenan cu antes tabatin esclavo y e yunan di e esclavonan libera. Kisas pa motibo di e tamaño chikito di e isla, tawatin un relacion mas cercano y humano entre esclavonan y doñonan na Aruba. Considerando cu e carta aki a ser scirbi y firma den un tempo cu esclavitud tabata asepta legalmente, pa hendenan cu tambe a tuma parti den e practica aki, nos por conclui cu tabatin un consencia creciente tocante derechonan humano y con e ideanan aki tabata un contradicion directo di e sistema di esclavitud.
“E democraticacion di e informacion cu a sali for di e digitalicacion di documentonan bieu ta hasi cu tur e capanan cu e contenido di e carta aki tin ta resona te dia di awe.”
