Un historia di

Aruba

Staf Indjan

Skucha e Historia

Originalmente traha di cocolishi, prinsipalmente carco, e pensamento ta cu e staf Indjan aki tawata ser usa pa curiosonan Indjan den ritualnan manera un mortero of un herment pa mula. E ta mas cu shen aña bieu. E buraco na e punta ariba ta sugeri cu tawata us’e manera un colgante tambe. Raymundo Dijkhoff, un arkeologo di e Museo Nashonal Arkeologico di Aruba, ta conta nos di su interes personal y e nificacion di e obheto aki y su descubrimento. E ta splica cu curiosonan a hunga un rol esencial den sociedad den transcurso di historia. Nan tawatin conosemento di e historia oral di un comunidad, nan tawata cura enfermo y nan tawatin rolnan politico importante manera antisipa eventonan importante. E ta splica cu curiosonan mas bieu of maestronan tawata siña e Curiosonan y cu nan lo mester tawatin e abilidad pa bai den un trance of un estado altera di consciencia. Na Sur America, curiosonan tawatin hopi forma di indusi e trance aki cu e meta pa comunica cu spiritonan cu lo a yudanan durante di nan ritualnan. Ademas di usa acustica manera maraca y otro instrument, hopi bes Curiosonan tawata usa tabaco tambe pa logra e estado di trance.

“E importancia intercultural di obhetonan manera e mortero colgante aki ta locual ta hacie remarcabel.”

Ta pensa cu e mortero colgante tawata ser usa durante e preparacion di e substancia, manera un herment pa mula, pero tambe manera un conductor pa trese energia for di otro dimencion pa facilita e practica di e curioso. E obheto ta representa un animal. Den cultura Indjan tin hopi animal cu un importancia cultural. Maske ta dificil pa interpreta, Raymundo ta specula cu e animal representa por ta un raton di anochi. Den e America prehistorico, raton di anochi tawata ser asocial cu bida despues di morto y e pensamento tawata cu nan tawata e spiritonan di ancestronan. Den hopi cueba scur y bow di barancanan cu ta colga kaminda por haña raton di anochi a encontra pinturanan indigeno. Aunke nos no por sa sigur, e obheto aki por ta transmiti un historia interesante tocante e pensamento indigeno di bida despues di morto y e pensamentonan tocante reinonan no fisico. A encontra obhetonan similar na Colombia tambe maske nan tawata traha di diferente material. Esaki ta sugeri cu tawatin hopi moveshon y intercambio di idea entre e dos paisnan. Pasombra a haña solamente un di e mortero colgantenan aki na Aruba, nos por saca afo cu e tawata un obheto di intercambio of un regalo. Apesar cu nos no por sa sigur cu e tawata ser usa hopi na Aruba, e ta keda un descubrimento importante pasombra e ta mustra riba un historia precolonial cu relikianan y practicanan cultural importante.

“E importancia intercultural di obhetonan manera e mortero colgante aki ta locual ta hacie remarcabel.”